Saṃyutta Nikāya 6.1

Invitația

Am auzit că odată, când Cel Binecuvântat era doar de puțin timp iluminat stătea în Uruvela, pe malul râului Nerañjara, la poalele Copacului păstorului de capre. Apoi, stând în singurătate, acest raționament i-a apărut în conștiință: „Această Doctrină ce am dobândit-o este profundă, greu de văzut, greu de realizat, aducătoare de pace, rafinată, dincolo de orizontul presupunerilor, subtilă, destinată celor înțelepți. Însă această generație se complace în atașament, este stârnită de atașament, se bucură de atașament. Pentru o generație care se complace în atașament, este stârnită de atașament, se bucură de atașament, această condiționalitate și această interdependență este greu de văzut. Această stare, de asemenea, este greu de văzut: dezagregarea tuturor lucrurilor compuse, abandonarea tuturor posesiilor, încetarea setei, lipsa de pasiune, încetarea, Necondiționatul. și dacă ar fi să predau această Doctrină (Dhamma) și nu aș fi înțeles, asta ar fi obositor și supărător pentru mine”

Imediat apoi, aceste versete, nerostite în trecut, neauzite, i s-au ivit (în minte) Celui Binecuvântat:

„Destul acum cu (gândurile despre) predarea a ceea ce cu dificultate am deslușit. Aceasta Doctrină nu este ușor de realizat de către acei copleșiți de aversiune și pasiune. Ce este abstrus, subtil, adânc, greu de văzut, ce curge împotriva curentului – cei ce se desfată în pasiune, învăluiți în masa de întuneric, nu vor vedea.”

În timp ce Cel Binecuvântat reflecta astfel, mintea sa înclina cu ușurință înspre a nu preda Doctrina.

Atunci, Brahma Sahampati, știind cu propria-i conștiință raționamentul din conștiința Celui Binecuvântat s-a gândit: „Lumea este pierdută! Lumea este distrusă! Mintea lui Tathagata, Arhatului, Celui Deplin Iluminat înclină cu ușurință înspre a nu preda doctrina.” Atunci, așa cum un bărbat puternic și-ar întinde brațul îndoit sau și-ar îndoi brațul întins, Brahma Sahampati a dispărut din lumea-Brahma și a reapărut în fața Celui Binecuvântat. Aranjându-și roba superioară pe un umăr, a îngenuncheat așezând pe pământ genunchiul drept, l-a salutat pe Cel Binecuvântat cu mâinile (împreunate) în dreptul inimii și I-a spus: „Stăpâne, Cel Binecuvântat să predea Doctrina! Cel Ajuns Departe să predea Doctrina! Există ființe cu puțin praf în ochi care se ofilesc pentru că nu aud Doctrina. Aceia vor fi cei ce vor înțelege Doctrina.”

Asta a spus Brahma Sahampati. Spunând asta el a mai adăugat:

„În trecut a apărut printre Magadhani o doctrină impură născocită de către cei pătați. Deschide ușa către Nemurire! Lasă-i să asculte Doctrina realizată de Cel Fără de Pată! Așa cum cineva, stând pe un pisc stâncos ar vedea oameni peste tot dedesubt, la fel, o Înțeleptule, cu vederea ta atotcuprinzătoare urcă în palatul zămislit de Doctrină. Eliberat de durere, privește oamenii cufundați în durere, împovărați de naștere și îmbătrânire. Ridică-te eroule, victoriosule! O Învățătorule, colindă fără de griji în lume. Predă Doctrina, o Binecuvântatule. Vor fi și din aceia care o vor înțelege.”

Atunci, Cel Binecuvântat, înțelegând invitația făcută de Brahma, din compasiune pentru ființe, a survolat lumea cu ochiul unui Trezit. Făcând așa a văzut ființe cu puțin praf în ochi și din acelea cu mult (praf), din acelea cu aptitudini ascuțite, și din acelea cu (aptitudini) greoaie, din acelea cu atribute bune și din acelea cu (atribute) rele, din acelea ușor de învățate și din acelea greu (de învățat), unele dintre ele văzând dizgrație și pericol în cealaltă lume. La fel cum într-un lac cu lotuși albaștrii, roșii sau albi, unii dintre lotuși – născuți și crescuți în apă – ar putea înflori cât sunt încă sub apă, fără a se ridica deasupra ei; unii ce stau la același nivel cu apa; în timp ce alții ar putea să se ridice din apă și să stea fără a fi pătați de apă – la fel, survolând lumea cu ochiul unui Trezit, Cel Binecuvântat a văzut ființe cu puțin praf în ochi și din acelea cu mult (praf), din acelea cu aptitudini ascuțite, și din acelea cu (aptitudini) greoaie, din acelea cu atribute bune și din acelea cu (atribute) rele, din acelea ușor de învățate și din acelea greu (de învățat), unele dintre ele văzând dizgrație și pericol în cealaltă lume.

Văzând asta, El i-a răspuns lui Brahma Sahampati următorul verset:

„Deschise sunt porțile către nemurire pentru acei ce au urechi. Să își arate aceștia convingerile.

Zărind dificultățile, O Brahma, nu le-am arătat oamenilor rafinata, sublima Dhamma.”

Atunci, Brahma Sahampati s-a gândit: „Cel Binecuvântat a consimțit să predea Doctrina”, s-a înclinat în fața Celui Binecuvântat și, înconjurându-l prin partea dreaptă, a dispărut pe loc.